Adi Sebe - chitara, voce
|

Adi in club Silver Church
|
Prefata
Uite asa, ca sa-l enervez pe Onu, debutul meu pe scena a fost la 3 ani intr-o serbare comunista de gradinita :-)
Inceputul
Adevarul e ca matura bunicii sta dovada ca la chitara am vrut sa cant. O scarmanam in fiecare zi cu speranta tampita ca o sa se auda vreun acord fain. Asa ca am inceput cu vioara pe la 8 ani, nu ca altii care-si carau violoncelul pana la scoala, sa vada fetele cum isi desfac picioarele pentru a canta la acest instrument "sexy".
Mai tarziu, pe la 13 ani, am fost cu "capra" de un Craciun si cu banii castigati cinstit, mi-am cumparat o chitara pe care am chinuit-o pana am reusit sa compun primul meu cantec (pe care nu v-as dori sa-l auziti vreodata).
Contactul cu scena
S-a intamplat in Targoviste la 15 ani cu Studioul Artei Tinere "Vis", un veritabil laborator de muzica buna iar un an mai tarziu ma trezesc basist in Chrome Dioxid o trupa de heavy metal dupa care eram innebunit de-a binelea in liceu si tine-te viata: concerte, festivaluri, autografe, fete... pana cand cei patru ani de liceu au trecut si m-am reintors in Giurgiu.
Karma
Este trupa in care am investit emotional cel mai mult, care si astazi mai umple cluburi in Bucuresti si aiurea. Este adevarat ca pentru 2 ani am plecat din Karma si m-am intors la vechea mea dragoste, heavy metal-ul cu Toxic Paints impreuna cu Emil Chican (Spitalul de Urgenta ) Cristi Lucacevski (Parlament), ma rog, o gasca de speriat, ce mai! Dar am revenit in folk pentru ani buni cu Karma, cu care ma gasiti inca in cluburile bucurestene, cantand.
Dar tot rock-ul...
... ramane marea mea dragoste asa ca, atunci cand Onu m-a rugat sa il ajut intr-un concert, parca am respirat iarasi aerul de trupa adevarata. N-am ezitat sa accept si, iata-ma in "Micul Paris". Povestea continua...
Adi, ianuarie 2010.
|












|